AN 124 - 100 MAXIMUS

Bursa si loteria

Bursa este un mod de a lua banii oamenilor care se cred destepti.
Pentru prosti se foloseste Loto.

IMPOZITAREA BANCILOR

Nu stiu daca ati observat, dar in Bucuresti, cel putin, nu exista cartier care sa nu aiba cel putin o banca. Parca am auzit pe undeva vorba ca la noi nu exista strada fara o farmacie, o shaormarie, un cazino, o banca si un mercedes. E adevarat. Dar tot raul spre bine. Daca guvernul ar pune un 'comision' pe numarul de filiale ale bancilor, am putea sa iesim din criza! Sau am putea incerca, in felul nostru, sa iesim din criza mai bine zis. (asta pe principiul ca in Romania criza este atipica si necesita masuri atipice de combatere)

Facem un calcul simplu.

1. luam la plezneala o banca (pe care am deja pata pusa) sa zicem... BCR !
2. numaram filialele din Bucuresti (sa zicem 80 - cu cateva omisiuni)
3. ne uitam pe internet daca au filiale si in alte judete - si stupoare - au
4. stabilim impozit / filiala deschisa - neconditionat 10.000 euro / luna
5. rezulta 800.000 euro / luna, numai de la BCR - pentru Bucuresti
6. pe de alta parte, 41 judete, cu aproximativ 240 orase, in care sa zicem ca exista in medie 2 banci / oras (unele au si 10 banci, altele una singura) rezulta aproximativ 480 banci in toata tara...
7. 480 x 10.000 = 4.800.000 euro din tara
8. 4.800.000 + 800.000 = 5.600.000 euro pe luna de la BCR - numai ca exista
9. dar anul are 12 luni... asa ca grosso modo, ce s-o mai lungim - 67.000.000 impozit de la BCR.

Jmecheria este ca in Romania nu este numai BCR (cu toate ca si-ar dori-o foatre mult)
De pe site-ul BNR aflam ca in Romania sunt nici mai mult nici mai putin de 40 de banci comerciale.
Daca presupunem ca aceste banci nu ar avea filiale in fiecare oras, si ar avea filiale numai in 50 de orase, rezulta...
2.000 unitati platitoare lunar. Asta inseamna 24.000 x 10.000 euro = 240.000.000 euro pe an.
Credeti ca bancile nu ar plati aceasta suma, numai ca sa ramana in piata ?
Pe principiul: nu ai reprezentare - nu existi, sunt sigur ca cel putin 1/2 dintre aceste banci ar plati pretul de a ramane in joc.
Ce se poate face cu acesti bani ?
In afara ca intra in bugetul statului - nu vreau sa ma lansez in speculatii, dar cred ca se pot face o gramada de lucruri.
In acelasi mod, as proceda si cu farmaciile, cazinourile, casele de schimb valutar si toate firmele care nu produc, dar care de fapt "produc" profituri uriase si care au impanzit orasele.

Precizare. Nu ca am eu pata pe banci, dar vi se pare normal ca orice banca din Romania sa-si faca de cap cu comisioane, DAE, mariri nejustificate ale ratelor, trimiterea banilor in afara tarii, dobanzi mici la depozite etc. Si noi sa stam si sa induram (traditional) toate aceste jigniri ?

Pe mine nu m-ar deranja daca ar ramane in Romania doua trei banci straine si doua trei banci romanesti.

VITEZA WARPA NAVETEI ENTERPRISE AR PUTEA DEVENII REALITATE...

Unii cercetatori sunt de parere ca valoarea “warp” a vitezei prin spatiu, cea cu care am fost familiarizati de seria de filme Star Trek, ar putea fi posibila, in ciuda principiului relativitatii care atesta viteza luminii ca maxima absoluta a spatiului si a timpului.

Facand o asemenea declaratie, oamenii de stiinta iau in calcul un aspect mai degraba abstract, dar pe care il privesc matematic, si anume, influentarea constantei spatio-temporale.

Printr-un asemenea procedeu de fizica cuantica, nu este depasita propriu-zis viteza luminii, ci se reduce distanta dintre doua puncte ale spatiului, prin suprapunerea lor in locul dispunerii liniare pe care o percepem in prezent.

Ceea ce s-ar putea sa se fi intamplat deja. Unele modele computerizate sugereaza ca perioada de inceput a Universului ar fi implicat asemenea viteze superluminice, astfel incat cercetatori precum Mark Millis de la Universitatea Houston se intreaba “noi de ce nu am putea reproduce aceasta performanta? Daca s-a putut intampla in cazul Big Bang-ului, de ce nu si pentru calatoriile spatiale?” .

Cercetatorul se bazeaza in aceasta avantare stiintifica pe principiul “energiei negre”, facand analogie cu abilitatea stelelor intrate in colaps de a deveni nebuloase, prin “indoirea” timpului si a spatiului. S-ar putea dovedi motoarele viitorului apte de realizari asemanatoare? Canalizarea stiintei in aceasta directie ne-ar putea oferi destul de curand un raspuns optimist.

Sursa: http://www.dailygalaxy.com preluata din http://www.descopera.ro

Am calcat in Barcelona

Am fost la Barcelona si pe langa impresiile de calatorie, pe care imi place sa le povestesc pe viu, vreau sa spun doar un singur lucru:
Orasul este impresionant. Mi-ar placea sa putem sa avem si noi macar un singur arhitect vizionar in Bucuresti, care sa poata sa faca macar un sfert din ce exista in Barcelona. Din pacate, insa, stim cu totii ca asa ceva nu s-a inventat inca. (As putea sa incerc eu sa va spun despre ce este vorba, dar aviatia "imi da senzatia" si imi cam mananca timpul... si in plus eu sunt inginer si s-ar putea sa iasa un strung)

021958

"Scrisoare de susţinere a OG27/2008 şi a OUG114/2007 din partea comunităţii artistice a oraşului Bucureşti, adresată Camerei Deputaţilor"

http://www.petitieonline.ro/petitie-p23523044.html

Destinatar: Camera Deputaţilor

Comunitatea artistică din Bucureşti vine în sprijinul celor două iniţiative legislative pe care le consideră extrem de importante pentru stoparea distrugerii necontrolate a clădirilor cu valoare de patrimoniu, a celor de o valoare artistică unică şi spaţiilor naturale. Arhitectura veche a Bucureştiului (dar şi a celorlalte oraşe ale ţării) a trecut în anii comunismului printr-un proces de eradicare nemaiîntâlnit în istoria oraşului. Imobile, dar şi cartiere întregi de o valoare arhitecturală şi istorică inestimabilă, au fost pur şi simplu distruse. La inceputul anilor nouăzeci au existat promisiuni din partea autorităţilor că acest fenomen va înceta. Din păcate, acest subiect revine în actualitate şi suntem obligaţi, ca cetăţeni ai oraşului, să luăm o poziţie fermă pentru a vă atenţiona asupra gravităţii situaţiei în care se află Bucureştiul, dar şi alte oraşe din România. Înlăturarea clădirilor cu arhitectură specifică sfârşitului de secol al XIX-lea şi începutului de secol XX înseamnă pierderea identităţii urbane şi, inevitabil, a celei de oraş european, pe care Bucureştiul (şi nu numai) trebuie să o afirme. De asemenea, amplasarea în locuri nepotrivite, precum cartierele rezidenţiale, a unor clădiri de birouri care depăşesc cu mult nivelul admis de înălţime, dăunează grav peisajului urbanistic.

Ocuparea spaţiilor verzi (parcuri, spaţii verzi aferente blocurilor de locuinţe), prin construirea unor clădiri, nu distruge doar estetica cartierelor, ci contribuie la periclitarea sănătăţii locuitorilor. Spaţiile verzi s-au redus în mod îngrijorător, privând cetăţenii de linişte şi sănătate. În 1989, Bucureştiul avea 3.470 hectare de spaţii verzi. În 2004, mai rămăseseră 1.710 hectare. Nu există o cifră oficială pentru 2009, dar aceasta este probabil 1.400-1.500 hectare. Astfel, Bucureştiul are sub 7 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, faţă de 32 de mp în Varşovia, 64 mp în Londra sau 83 mp în Stockholm. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă 50 mp pe cap de locuitor, iar normele europene prevăd 26 mp pe cap de locuitor.

În decursul timpului nu s-a făcut nimic pentru o circulaţie degajată în oraş, poluarea atingând cote alarmante. Concentraţiile de benzen din vecinătatea străzilor aglomerate atingeau deja în mai 2003 18 µg/m3, în vreme ce concentraţia maximă admisă este de 10 µg/m3, iar directiva 2000/69/EC a Uniunii Europene prevede reducerea acesteia la 5 µg/m3. Benzenul este corelat cu riscul de apariţie a leucemiei mieloide.

Considerăm salutare cele doua iniţiative legislative menite să stopeze situaţia îngrijorătoare în care se află oraşele din România.

1) OUG 114/2007 completează Legea Mediului şi interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi. Prevederile OUG 114 apără de transformarea în terenuri construibile bucăţi întregi din parcuri şi din spaţiile verzi aferente blocurilor. Fără OUG 114, în Bucureşti pot deveni construibile: 12 ha din Parcul IOR, 3 ha din Parcul Tineretului, 3 ha din Parcul Politehnicii, zone întregi din Parcurile Herăstrau, Circului, Păsărari, Prisaca Dornei, etc.;

2) OG27/2008 completează Legea urbanismului şi limitează derogările de la regulamentele de urbanism. Fără OG27/2008 vor continua fenomenele pe care le-am văzut în ultimii ani: construire haotică, mărirea necontrolată a densităţii de locuire, sufocarea traficului, distrugerea clădirilor şi a ansamblurilor de patrimoniu.

Ne alăturăm poziţiei organizaţiilor non-guvernamentale de specialitate. Susţinem aceste două acte normative şi solicităm Camerei Deputaţilor adoptarea lor în forma iniţială.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, vă solicităm să votaţi cu conştiinţă civică!

http://www.petitieonline.ro/petitie-p23523044.html