13 mai 2009
6 aprilie 2009
"Scrisoare de susţinere a OG27/2008 şi a OUG114/2007 din partea comunităţii artistice a oraşului Bucureşti, adresată Camerei Deputaţilor"
http://www.petitieonline.ro/petitie-p23523044.html
Destinatar: Camera Deputaţilor
Comunitatea artistică din Bucureşti vine în sprijinul celor două iniţiative legislative pe care le consideră extrem de importante pentru stoparea distrugerii necontrolate a clădirilor cu valoare de patrimoniu, a celor de o valoare artistică unică şi spaţiilor naturale. Arhitectura veche a Bucureştiului (dar şi a celorlalte oraşe ale ţării) a trecut în anii comunismului printr-un proces de eradicare nemaiîntâlnit în istoria oraşului. Imobile, dar şi cartiere întregi de o valoare arhitecturală şi istorică inestimabilă, au fost pur şi simplu distruse. La inceputul anilor nouăzeci au existat promisiuni din partea autorităţilor că acest fenomen va înceta. Din păcate, acest subiect revine în actualitate şi suntem obligaţi, ca cetăţeni ai oraşului, să luăm o poziţie fermă pentru a vă atenţiona asupra gravităţii situaţiei în care se află Bucureştiul, dar şi alte oraşe din România. Înlăturarea clădirilor cu arhitectură specifică sfârşitului de secol al XIX-lea şi începutului de secol XX înseamnă pierderea identităţii urbane şi, inevitabil, a celei de oraş european, pe care Bucureştiul (şi nu numai) trebuie să o afirme. De asemenea, amplasarea în locuri nepotrivite, precum cartierele rezidenţiale, a unor clădiri de birouri care depăşesc cu mult nivelul admis de înălţime, dăunează grav peisajului urbanistic.
Ocuparea spaţiilor verzi (parcuri, spaţii verzi aferente blocurilor de locuinţe), prin construirea unor clădiri, nu distruge doar estetica cartierelor, ci contribuie la periclitarea sănătăţii locuitorilor. Spaţiile verzi s-au redus în mod îngrijorător, privând cetăţenii de linişte şi sănătate. În 1989, Bucureştiul avea 3.470 hectare de spaţii verzi. În 2004, mai rămăseseră 1.710 hectare. Nu există o cifră oficială pentru 2009, dar aceasta este probabil 1.400-1.500 hectare. Astfel, Bucureştiul are sub 7 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, faţă de 32 de mp în Varşovia, 64 mp în Londra sau 83 mp în Stockholm. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă 50 mp pe cap de locuitor, iar normele europene prevăd 26 mp pe cap de locuitor.
În decursul timpului nu s-a făcut nimic pentru o circulaţie degajată în oraş, poluarea atingând cote alarmante. Concentraţiile de benzen din vecinătatea străzilor aglomerate atingeau deja în mai 2003 18 µg/m3, în vreme ce concentraţia maximă admisă este de 10 µg/m3, iar directiva 2000/69/EC a Uniunii Europene prevede reducerea acesteia la 5 µg/m3. Benzenul este corelat cu riscul de apariţie a leucemiei mieloide.
Considerăm salutare cele doua iniţiative legislative menite să stopeze situaţia îngrijorătoare în care se află oraşele din România.
1) OUG 114/2007 completează Legea Mediului şi interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi. Prevederile OUG 114 apără de transformarea în terenuri construibile bucăţi întregi din parcuri şi din spaţiile verzi aferente blocurilor. Fără OUG 114, în Bucureşti pot deveni construibile: 12 ha din Parcul IOR, 3 ha din Parcul Tineretului, 3 ha din Parcul Politehnicii, zone întregi din Parcurile Herăstrau, Circului, Păsărari, Prisaca Dornei, etc.;
2) OG27/2008 completează Legea urbanismului şi limitează derogările de la regulamentele de urbanism. Fără OG27/2008 vor continua fenomenele pe care le-am văzut în ultimii ani: construire haotică, mărirea necontrolată a densităţii de locuire, sufocarea traficului, distrugerea clădirilor şi a ansamblurilor de patrimoniu.
Ne alăturăm poziţiei organizaţiilor non-guvernamentale de specialitate. Susţinem aceste două acte normative şi solicităm Camerei Deputaţilor adoptarea lor în forma iniţială.
Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, vă solicităm să votaţi cu conştiinţă civică!
http://www.petitieonline.ro/petitie-p23523044.html
Destinatar: Camera Deputaţilor
Comunitatea artistică din Bucureşti vine în sprijinul celor două iniţiative legislative pe care le consideră extrem de importante pentru stoparea distrugerii necontrolate a clădirilor cu valoare de patrimoniu, a celor de o valoare artistică unică şi spaţiilor naturale. Arhitectura veche a Bucureştiului (dar şi a celorlalte oraşe ale ţării) a trecut în anii comunismului printr-un proces de eradicare nemaiîntâlnit în istoria oraşului. Imobile, dar şi cartiere întregi de o valoare arhitecturală şi istorică inestimabilă, au fost pur şi simplu distruse. La inceputul anilor nouăzeci au existat promisiuni din partea autorităţilor că acest fenomen va înceta. Din păcate, acest subiect revine în actualitate şi suntem obligaţi, ca cetăţeni ai oraşului, să luăm o poziţie fermă pentru a vă atenţiona asupra gravităţii situaţiei în care se află Bucureştiul, dar şi alte oraşe din România. Înlăturarea clădirilor cu arhitectură specifică sfârşitului de secol al XIX-lea şi începutului de secol XX înseamnă pierderea identităţii urbane şi, inevitabil, a celei de oraş european, pe care Bucureştiul (şi nu numai) trebuie să o afirme. De asemenea, amplasarea în locuri nepotrivite, precum cartierele rezidenţiale, a unor clădiri de birouri care depăşesc cu mult nivelul admis de înălţime, dăunează grav peisajului urbanistic.
Ocuparea spaţiilor verzi (parcuri, spaţii verzi aferente blocurilor de locuinţe), prin construirea unor clădiri, nu distruge doar estetica cartierelor, ci contribuie la periclitarea sănătăţii locuitorilor. Spaţiile verzi s-au redus în mod îngrijorător, privând cetăţenii de linişte şi sănătate. În 1989, Bucureştiul avea 3.470 hectare de spaţii verzi. În 2004, mai rămăseseră 1.710 hectare. Nu există o cifră oficială pentru 2009, dar aceasta este probabil 1.400-1.500 hectare. Astfel, Bucureştiul are sub 7 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, faţă de 32 de mp în Varşovia, 64 mp în Londra sau 83 mp în Stockholm. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă 50 mp pe cap de locuitor, iar normele europene prevăd 26 mp pe cap de locuitor.
În decursul timpului nu s-a făcut nimic pentru o circulaţie degajată în oraş, poluarea atingând cote alarmante. Concentraţiile de benzen din vecinătatea străzilor aglomerate atingeau deja în mai 2003 18 µg/m3, în vreme ce concentraţia maximă admisă este de 10 µg/m3, iar directiva 2000/69/EC a Uniunii Europene prevede reducerea acesteia la 5 µg/m3. Benzenul este corelat cu riscul de apariţie a leucemiei mieloide.
Considerăm salutare cele doua iniţiative legislative menite să stopeze situaţia îngrijorătoare în care se află oraşele din România.
1) OUG 114/2007 completează Legea Mediului şi interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi. Prevederile OUG 114 apără de transformarea în terenuri construibile bucăţi întregi din parcuri şi din spaţiile verzi aferente blocurilor. Fără OUG 114, în Bucureşti pot deveni construibile: 12 ha din Parcul IOR, 3 ha din Parcul Tineretului, 3 ha din Parcul Politehnicii, zone întregi din Parcurile Herăstrau, Circului, Păsărari, Prisaca Dornei, etc.;
2) OG27/2008 completează Legea urbanismului şi limitează derogările de la regulamentele de urbanism. Fără OG27/2008 vor continua fenomenele pe care le-am văzut în ultimii ani: construire haotică, mărirea necontrolată a densităţii de locuire, sufocarea traficului, distrugerea clădirilor şi a ansamblurilor de patrimoniu.
Ne alăturăm poziţiei organizaţiilor non-guvernamentale de specialitate. Susţinem aceste două acte normative şi solicităm Camerei Deputaţilor adoptarea lor în forma iniţială.
Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, vă solicităm să votaţi cu conştiinţă civică!
http://www.petitieonline.ro/petitie-p23523044.html
2 aprilie 2009
LITORAL
AVEM CEL PUTIN 140 KM DE PLAJE, LA MAREA NEAGRA, FARA VERO STATIUNE, CA SA NU ZIC DE ASEZARI OMENESTI.
NOAPTEA SE VEDE CEL MAI BINE. DIN AVION. DACA N-AI AVION DIN SATELIT.
AM FOST ANUL TERCUT PANA IN AFRICA SI M-A FRAPAT CATE LUMINI ERAU PE LITORALUL ISRAELULUI SI EGIPTULUI. PRACTIC NU EXISTA NICIUN METRU NEILUMINAT.
LA NOI INCA SE MERGE CU TORTA LA CORBU'.
AM FOST SI PANA LA HISTRIA, CU MASINA SI M-AM SIMTIT IN ALTE VREMURI. IN SECOLUL XVIII. ACOLO NU SE STIE CA SNTEM IN MILENIUL 3.
PUSTIU. SARACIE. DISPERARE. PRAF. PARAGINA.
OAMENI LENESI. PUTUROSI. NEINTREPRINZATORI.
NU MA DERANJA CHESTIA ASTA DACA NU MERGEAM IN TURCIA SI VEDEAM CE AU FACUT ACOLO TURCII, PE UN TEREN SEMI-DESERTIC SI IN MARE PARTE STANCOS. CA SA NU MAI VORBESC DE EGIPTENI.
TURCII SUNT HARNICI. LE PASA. SUNT NEGUSTORI. VAND APA, PIATRA, NISIP SI PEISAJ CU PALMIERI.
NOI CHIAR NU PUTEM ?
(AVEM DELTA SI CLIMA TEMPERAT CONTINENTALA CA SA CRESTEM STUF)
SAU NU STIM ?
SAU NU VREM ?
SAU NU S-A PUS PROBLEMA ?
DACA NU S-A PUS INCA... O PUN EU.
STATIUNI PE TOT LITORALUL ROMANESC.
DE FAPT NU STATIUNI. STATIUNILE SUNT O CHESTIE COMUNISTA. COMPLEXURI DE HOTELURI. DUPA MODELUL ALL INCLUSIVE.
1. SE INCEPE CU O AUTOSTRADA CU MINIM 3 BENZI PE SENS, DE LA CONSTANTA LA SULINA LA CIRCA 1 KM DE TARM.
2. SE TRAG UTILITATI (APA, GAZE, CANALIZARE, FIBRA OPTICA, STALPI DE ILUMINAT, ETC)
3. SE PUBLICA UN ANUNT INTERNATIONAL CA SE CONCESIONEAZA TERN LA MALUL MARII PE 99 DE ANI IN VEDEREA CONSTRUIRII UNOR HOTELURI.
4. SE SCUTESC INVESTITORII DE PLATA TAXELOR LA STAT TIMP DE 5 ANI.
5. GARANTAT VIN INVESTITORII.
6. NU MAI VORBESC DE LOCURI DE MUNCA, IN CONSTRUCTII, TURISM ETC. CA SE STIE.
HAI CA SE POATE.
SE POATE TRAI SI DIN TURISM.
SE POATE SI NU AVEM DECAT DE CASTIGAT ...
TURCII, BULGARII, GRECII AU PUTUT,
SA-I SPUNA CINEVA SI LUI UDREA - PENTRU CA EA CAUTA IZVOARE TERMALE, (DECI II PLACE APA) SI GANDESTE IN STIL MICRO-TURISM, RURALO-PENSION.
(APROPO, STATUL MAI DETINE VREUN METRU DE PANANT CU IESIRE LA MARE, SAU A FOST DEJA VANDUT)
PLEC IN TURCIA !
25 martie 2009
11 martie 2009
THE SIXTH SENSE
DACA VRETI SA VEDETI CUM ARATA VIITORUL TELEFONULUI MOBIL, AL LAPTOPULUI SI AL RETROPROIECTORULUI - ALL IN ONE, URMARITI FILMUL, VA ASIGUR CA ESTE GENIAL SI MERITA CATEVA MINUTE.
INGINERIE ECONOMICA
Din ciclul "inginerie economica de mare angajament", trebuie sa-mi spun parerea si despre criza economica, care probabil, va sosi si in Romania. Dupa parerea mea si a altor invatati, criza economica inca nu a venit. Criza economica in Romania va fi atipica fata de ceea ce exista in USA sau UE si trebui tratata ca atare. Adica atipic. Adica romaneste.
Sa revenim.
Culmea este ca ideea de baza am furat-o de la un economist (de fapt o economista) si nu mi-e rusine sa o spun.
Reducand la o ecuatie foarte simpla, subliniez, gandire "made by eng" problema se pune astfel:
1. Statul ar trebui sa inceapa sa isi scoata toti banii din bancile cu capital strain, din Romania si sa ii depuna la CEC.
2. Statul sa oblige toate ministerele, autoritatile statului si institutiile publice sa isi tina banii la CEC.
3. Statul ar trebui sa porneasca o campanie pro-Romania care sa determine si firmele cu capital romanesc sa-i urmeze exemplul.
Astfel, dupa ce statul intatreste CEC-ul se intrevad cateva avantaje care in final ar diminua criza economica cum ar fi:
Bancile cu capital strain (care s-a dovedit ca nu ne-au ajutat in niciun fel) vor fi nevoite sa isi restranga aria de pretentii si sa trateze Romania ca pe o tara europeana. Ma refer aici la alinierea dobanzilor cu cele din tarile vest europene. (Adica scaderea de 4 ori a acestora)
Bancile cu capital strain nu ar mai avea acel profit de 1.000.000 de euro pe zi, bani care sunt sigur ca sustin criza economica dintr-o alta tara europeana.
Cursul valutar va inceta sa fluctueze, nemaifiind posibila interventia unei banci mai puternice decat CEC-ul pe piata.
CEC-ul va putea sa acorde o dobanda mai mare la depunerile populatiei.
Populatia ar castiga incredere si ar economisi la CEC.
Pe de alta parte, dar concomitent cu primele trei puncte ar mai fi:
O masura imediata de contracare a crizei ar fi ca statul sa oblige bancile cu capital strain sa ii acorde un imprumut in cele mai avantajoase conditii, in schimbul acceptarii lor pe piata (a se ameninta cu refinantarea creditelor - celor care au credite imobiliare derulate la acea banca)
In acest moment la noi in tara functioneaza 40 de banci. Un imprumut de cate 500.000.000 de la fiecare dintre aceaste banci ar insemna 20.000.000.000 euro.(doua zeci de miliarde) Adica exact atat cit se vehiculeaza in cele mai negre previziuni, ca vom imprumuta de la FMI.
Cine nu imprumuta statul, sa plece. Masura mi se pare "fair" tinand cont la cat au profitat pana caum de noi, prin politica lor monetara - nesimtita. Oricum nicio banca straina nu va pleca, pentru ca au o gramada de credite imobiliare in curs de desfasurare si sunt oarecum fortate sa ramana.
Dupa taoate aceste masuri, eu vad un leu puternic, Romania neindatorata, un euro stabilizat la 4 RON, scaderea dobanzilor la credite, cateva falimente si cu siguranta inchiderea multor filiale ale bancilor (si transferul angajatilor la CEC – care ar avea foarte mult de lucru)
Daca gresesc – admit, dar sa stiu si eu de ce.
Bingo.
Sa revenim.
Culmea este ca ideea de baza am furat-o de la un economist (de fapt o economista) si nu mi-e rusine sa o spun.
Reducand la o ecuatie foarte simpla, subliniez, gandire "made by eng" problema se pune astfel:
1. Statul ar trebui sa inceapa sa isi scoata toti banii din bancile cu capital strain, din Romania si sa ii depuna la CEC.
2. Statul sa oblige toate ministerele, autoritatile statului si institutiile publice sa isi tina banii la CEC.
3. Statul ar trebui sa porneasca o campanie pro-Romania care sa determine si firmele cu capital romanesc sa-i urmeze exemplul.
Astfel, dupa ce statul intatreste CEC-ul se intrevad cateva avantaje care in final ar diminua criza economica cum ar fi:
Bancile cu capital strain (care s-a dovedit ca nu ne-au ajutat in niciun fel) vor fi nevoite sa isi restranga aria de pretentii si sa trateze Romania ca pe o tara europeana. Ma refer aici la alinierea dobanzilor cu cele din tarile vest europene. (Adica scaderea de 4 ori a acestora)
Bancile cu capital strain nu ar mai avea acel profit de 1.000.000 de euro pe zi, bani care sunt sigur ca sustin criza economica dintr-o alta tara europeana.
Cursul valutar va inceta sa fluctueze, nemaifiind posibila interventia unei banci mai puternice decat CEC-ul pe piata.
CEC-ul va putea sa acorde o dobanda mai mare la depunerile populatiei.
Populatia ar castiga incredere si ar economisi la CEC.
Pe de alta parte, dar concomitent cu primele trei puncte ar mai fi:
O masura imediata de contracare a crizei ar fi ca statul sa oblige bancile cu capital strain sa ii acorde un imprumut in cele mai avantajoase conditii, in schimbul acceptarii lor pe piata (a se ameninta cu refinantarea creditelor - celor care au credite imobiliare derulate la acea banca)
In acest moment la noi in tara functioneaza 40 de banci. Un imprumut de cate 500.000.000 de la fiecare dintre aceaste banci ar insemna 20.000.000.000 euro.(doua zeci de miliarde) Adica exact atat cit se vehiculeaza in cele mai negre previziuni, ca vom imprumuta de la FMI.
Cine nu imprumuta statul, sa plece. Masura mi se pare "fair" tinand cont la cat au profitat pana caum de noi, prin politica lor monetara - nesimtita. Oricum nicio banca straina nu va pleca, pentru ca au o gramada de credite imobiliare in curs de desfasurare si sunt oarecum fortate sa ramana.
Dupa taoate aceste masuri, eu vad un leu puternic, Romania neindatorata, un euro stabilizat la 4 RON, scaderea dobanzilor la credite, cateva falimente si cu siguranta inchiderea multor filiale ale bancilor (si transferul angajatilor la CEC – care ar avea foarte mult de lucru)
Daca gresesc – admit, dar sa stiu si eu de ce.
Bingo.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)